Se afișează postările cu eticheta paine cu maia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta paine cu maia. Afișați toate postările

marți, 16 octombrie 2012

Retete cu maia: paine cu salvie si mix de seminte [vegetarian]

A trecut aproape un an de cand, cu entuziasm si emotie am inceput prima mea maia. Citisem pana atunci o gramada de povesti, de mituri, o sumedenie de retete, secrete si trucuri, experiente reusite sau esecuri devastatoare, toate astea menite desigur sa imi sporeasca si mai tare nesiguranta si senzatia aceea de mister care se pare ca invaluia o astfel de tentativa indrazneata. O mare, rectific: foarte mare parte din latura tehnica a intregii proceduri mi s-a clarificat odata ce am descoperit blogul Codrutei, un blog despre care probabil ca stiti deja ca m-am indragostit definitiv, un blog care ma fascineaza si ma inspira in continuare; o fata cu maini de aur, pe care sper din tot sufletul ca voi avea ocazia sa o cunosc si sa ii multumesc personal pentru ca a reusit sa imi transmita si mie o farama din minunata ei pasiune! Cu latura tehnica lamurita asadar, am inceput atunci propria mea aventura a painii cu maia, o aventura care ma fascineaza in continuare si care inca si acum pastreaza o nota de magie si mister!

luni, 27 august 2012

Retete cu maia: Paine cu masline Kalamata si cimbru [Olive & thyme levain]

       Painea despre care vreau sa va povestesc astazi este o paine cu arome delicate de cimbru si gust intens de masline Kalamata care se imbina perfect cu un aluat simplu cu maia: o paine gustoasa si armonioasa, ce se remarca printr-un gust desavarsit si un aspect rustic, cu coaja ferma, aramie si miez moale, bine aerat, presarat din loc in loc cu bucati mari de masline aromate.
      Aceasta paine este pentru mine dovada clara ca marile bucurii vin din lucruri simple! Iar una dintre aceste bucurii este aceea de a simti casa intreaga inundata de un miros magic de paine proaspata si de a gusta o bucata din painea facuta chiar cu mainile tale!

     De fiecare data cand fac paine cu maia ma cuprinde o emotie puternica: cu toata pregatirea si cu tot studiul prealabil, mi-e in permanenta teama ca n-o sa-mi iasa, ca poate n-am inteles eu ceva, ca poate uit vreo etapa, sau ca nu o sa imi iasa forma, ca doar sunt la inceput si ce stiu eu despre shaping, scoring si alte cuvinte terminate cu -ing care desemneaza tehnici mai mult sau mai putin complicate, pe care le poti stapani doar in timp si prin multa, multa practica. Insa toata aceasta teama dispare ca prin minune cand casa se umple de mirosul inconfundabil de paine proaspata, iar in cuptor se vede o paine frumoasa, rumena si bine crescuta!      
     

joi, 16 august 2012

Taste of Italia: Ciabatta [varianta cu maia]

        Ciabatta este una dintre cele mai frumoase paini artizanale pe care am avut ocazia sa le gust pana acum: o paine simpla in esenta, din faina alba de grau de foarte buna calitate, cu coaja subtire, crocanta si miez aerat dar ferm. Ciabatta este o paine relativ noua, inventata in 1982 la o moara din Adria, un orasel de langa Venetia, de catre Arnaldo Cavallari - ca alternativa la clasica bagheta importata din Franta, care invadase industria sandwich-urilor din acea vreme. In scurt timp, ciabatta (al carei nume vine chiar de la forma sa asemanatoare unui papuc de casa - in italiana: ciabatta) a devenit foarte populara in toata Europa dar si peste ocean, fiind acum una din cele mai apreciate paini artizanale. 
       Desi tanara, ciabatta este totusi o paine plina de personalitate: un aluat cu o hidratare de peste 80% nu este tocmai usor de manevrat, necesita o atentie sporita si o anumita dexteritate in manevrare, mai ales in situatia in care framantarea se face cu mana si nu cu un mixer, apoi shaping-ul este destul de dificil: trebuie sa dai dovada de multa fermitate ca sa poti "potoli" acest aluat rebel care pare ca vrea sa o ia la fuga in toate directiile in vreme ce tu incerci sa ii dai forma specifica. 
        Reteta am gasit-o pe site-ul lui Florin si am stiut atunci ca nu voi avea liniste pana cand nu am sa produc si eu o ciabatta perfecta! Recunosc acum ca la prima incercare am fost atat de speriata si am avut emotii atat de mari incat ma si mir ca mi-a iesit ceva (bine, nu a fost chiar ciabatta ce mi-a iesit atunci, dar a fost ok pentru prima incercare). La a doua incercare mi-am adunat toate fortele, am citit si recitit reteta lui Florin, am mai facut ceva cercetari suplimentare, am citit indicatiile lui Hamelman si mi-a iesit ceea ce urmeaza sa vedeti in fotografii: o minunatie de ciabatta! Am mai facut-o de doua ori de atunci, iar acum pot sa va spun ca nici macar nu mi se mai pare atat de complicat, e doar o chestiune de practica, asa ca va invit sa va faceti curaj si sa incercati si voi aceasta paine minunata - va asigur ca merita tot efortul!
        

duminică, 10 iunie 2012

Retete cu maia: focaccia cu ceapa caramelizata si cimbru

        Reteta pentru focaccia in varianta cu drojdie (pe am experimentat-o la inceputul anului si despre care v-am povestit cu lux de amanunte aici) si-a castigat deja de multa vreme un loc fruntas printre retetele mele preferate. Insa de cand am descoperit maiaua (thanks a million Codruta pentru inspiratie si explicatii pas cu pas) n-am mai avut liniste: trebuia sa fac focaccia cu maia. Asa ca am inceput sa caut retete, sa experimentez, sa esuez cu brio de vreo cateva ori pentru ca in final sa ajung la un rezultat care in sfarsit m-a multumit pe deplin: o focaccia aerisita, pufoasa in interior si cu o coaja crocanta pe exterior. 
        Reteta aceasta, ca de altfel toate retetele de aluat cu maia pe care le-am experimentat pana acum, necesita un timp de preparare mai indelungat in comparatie cu retetele la care se foloseste drojdie, insa va asigur ca merita tot efortul :)
        

marți, 31 ianuarie 2012

Retete cu maia: Painea cu gust de acasa [*vegan]

        Painea facuta in casa are ceva magic: ma bucura si ma emotioneaza in acelasi timp! E o emotie de copil mare, vesel si zglobiu, hoinar prin lume, prin tari indepartate si ploioase, care se intoarce uneori cu gandul acasa, la vacantele din copilarie in verile calde si colorate sau in iernile friguroase cu foc in soba si cu miros de paine coapta pe vatra. 
        Oricat de mult m-am chinuit sa gasesc o alta denumire pentru aceasta paine, am ajuns cu gandul tot la denumirea ei originala: pentru mine painea asta nu are nici un nume, ea are doar un gust: gustul de acasa, e painea cu gust de acasa!