Se afișează postările cu eticheta retete de Craciun. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta retete de Craciun. Afișați toate postările

duminică, 30 decembrie 2012

Ganduri pe final de 2012 si o reteta de sarbatoare: supa-crema de conopida cu chipsuri din pastarnac [*vegan]

        Mi-am dorit ca prin aceasta postare, pe langa o reteta cu iz de sarbatoare, sa impartasesc cu voi si cateva ganduri ...asa, ca de final de an. In primul rand vreau sa va multumesc pentru ca mi-ati fost aproape, pentru ca m-ati incurajat de fiecare data, iar prin comentariile si prin aprecierile voastre mi-ati dat curaj sa cresc, sa dau gust si culoare acestui blog care acum a devenit pentru mine ca si o a doua casa: o casa larga si primitoare, cu portile mereu deschise catre voi! Sunt fericita pentru ca prin intermediul acestui blog am  legat o multime de prietenii - fie ele chiar si doar virtuale si am cunoscut astfel o multime de oameni frumosi si pasionati, oameni care m-au inspirat si care ma inspira in continuare. 
        Va doresc tuturor sa aveti un An Nou cu bucurie si iubire, un an in care sa va deschideti inima si sufletul, un 2013 in care ne bucuram impreuna de fericirea care de cele mai multe ori se afla in interiorul nostru, in lucrurile si in gesturile simple care ne inconjoara si pe care poate de prea multe ori le trecem cu vederea!

        Iar pentru ca tot a venit vorba de lucruri simple, reteta de astazi vine sa demonstreze, zic eu, faptul ca din doar trei ingrediente simple si la indemana oricui putem crea un preparat care face fata cu succes unei mese festive. Supa-crema de conopida este usor de preparat si are o consistenta fina, catifelata, iar chipsurile  din pastarnac crocante si parfumate ii dau o nota de sarbatoare. In plus, daca iubiti usturoiul prajit pe grill, puteti adauga cateva jumatati de catei de usturoi in bolurile cu supa: aroma usturoiului usor afumat se potriveste de minune cu gustul fin si delicat al conopidei. 
        Am creat aceasta reteta acum cateva luni, cand Ina Todoran mi-a facut o deosebita surpriza invitandu-ma sa colaborez la minunata ei revista intitulata "Pasi spre Eden". Este o revista de lifestyle sanatos, scrisa din suflet de catre o persoana frumoasa si sensibila - va recomand cu mare drag sa o cititi: veti gasi acolo ganduri frumoase, sfaturi utile si desigur, cateva retete vegane absolut delicioase. :)


joi, 27 decembrie 2012

Retete de sarbatoare: salata cu avocado, grapefruit rosu si chili [*vegan]

        Daca ar fi dupa mine, as manca o astfel de salata in fiecare zi! Pentru ca e lejera, e doar putin spicy, e plina de vitamine si desigur, ca orice salata care se respecta, este foarte usor de preparat. 
      Deja de o buna bucata de vreme avocado este nelipsit de pe lista mea de cumparaturi, iar daca asocierea acestuia cu rosii, ardei gras si ulei de masline a devenit deja clasica, pentru perioada sarbatorilor de iarna am ales o asociere putin mai speciala: avocado cu grapefruit rosu, chili si rucola. Rationamentul a fost simplu: am inlocuit rosia cu segmente de grapefruit rosu suculent si foarte parfumat, pe care l-am completat in aceeasi nota usor amaruie cu cateva frunze de rucola, iar ardeiul gras l-am inlocuit cu o jumatate de chili rosu. Pentru ca gustul sa fie complet, am condimentat aceasta salata cu doar cateva picaturi de ulei de masline extravirgin, sare roz de Himalaya si piper negru proaspat macinat.
        Am sa va redau mai jos lista de ingrediente, insa recomandarea mea este sa o luati doar ca sursa de inspiratie, ca punct de plecare, iar daca va doriti o salata cu adevarat speciala pentru masa de Anul Nou, puteti adauga si alte ingrediente, cum ar fi frunze proaspete de andive, cateva fasii de parmezan, nuci sau seminte de pin.


Ingrediente (pentru doua persoane):

- 2 fructe de avocado
- un grapefruit rosu
- cateva frunze de rucola
- o jumatate de chili rosu
- cateva picaturi de ulei de masline extravirgin
- sare roz de Himalaya
- piper negru proaspat macinat


Metoda de preparare:
1. Fructele de avocado se curata de coaja si se taie in felii cu grosimea de o jumatate de centimetru.
2. Grapefruit-ul se curata de coaja si se taie in segmente, eliminand pielita alba care are un gust amar.
3. Ardeiul iute se curata de seminte si se toaca marunt.
4. Se aseaza feliile de avocado si grapefruit pe o farfurie, se adauga frunzele de rucola, se condimenteaza cu ardeiul iute, sare si piper, iar la sfarsit se adauga cateva picaturi de ulei de masline.
5. Se serveste rece, ca aperitiv sau in continuarea unui fel principal.


Va doresc pofta buna si multa inspiratie in alegerea meniului pentru masa de Anul Nou!

Enjoy!

sâmbătă, 22 decembrie 2012

Retete de Craciun [*Taste of Italia]: Panettone cu stafide si coaja de portocala confiata - reteta traditionala cu maia [**lacto-ovo-vegetarian]

Probabil ca intr-o viata anterioara am trait in Italia! Sau, si mai bine, poate ca intr-o buna zi am sa imi iau inima in dinti si am sa ma mut acolo pentru o vara intreaga: cu cartile mele, cu blogul si cu aparatul de fotografiat. Am sa locuiesc intr-o casuta cocheta, undeva prin Toscana, intr-un satuc mic si colorat, in care timpul pare ca s-a oprit in loc, cu oameni frumosi si galagiosi, cu dimineti insorite mirosind a croissant proaspat scos din cuptor si cappuccino cu scortisoara.
Uite de asta imi place mie aceasta perioada a anului: pentru ca frigul de afara ma tine mai mult in casa si astfel am timp mai mult sa visez la locuri poate nu neaparat mai calde, dar cu siguranta mai insorite :). Ah, si bineinteles, pentru ca se apropie Craciunul, eu am fost aproape fooooarte cuminte, iar asta inseamna ca pot sa ii cer Mosului tot ce imi doresc! Nu-i asa? :)
Sunt deja cativa ani buni de cand pe masa mea in ziua de Craciun se afla un panettone. Si sunt aproape doi ani de cand ma gandesc sa imi fac curaj si sa incerc o reteta de panettone facut in casa. Am citit nenumarate retete: in carti, pe bloguri, in reviste si de fiecare data ma descurajam ori pentru ca retetele erau prea expeditive, ori pentru ca incepeau cu: "un panettone facut dupa reteta traditionala necesita trei zile de munca, doua nopti aproape nedormite, dospiri, framantari, emotii..." si asa mai departe...
Ei bine - mi-am spus eu dupa atatea si atatea retete citite - daca tot e sa ma inham la o astfel de aventura, atunci macar sa fie "ca la carte": adica cu lievito naturale, fara pic de drojdie comerciala, cu cel putin 3 ore de framantat, 20 de ore de dospire in patru etape si desigur, asa cum spuneau toate retetele mai serioase pe care le-am citit, cu nopti nedormite, emotii, framantari.... Va marturisesc ca am avut emotii la fel de mari ca si atunci cand am sustinut examenul de licenta (daca nu, poate si mai mari), iar finalul a fost acela ca am stat o ora in bucatarie, pe podea, cu ochii atintiti la cuptorul in care cozonacii mei cresteau incet-incet, se rumeneau si umpleau intreaga casa cu o aroma de vanilie si coaja de portocala. A mai trebuit sa treaca inca o noapte pana cand am putut sa gust din primul meu panettone, dar dupa ce am taiat prima felie si am gustat, toata oboseala si toate noptile nedormite au disparut ca prin minune. Am stiut atunci ca e sarbatoare, iar pe masa mea de Craciun se va afla in acest an un panettone traditional, asa cum imi doream de atata vreme!


vineri, 9 noiembrie 2012

Desert de toamna-iarna: ananas caramelizat cu fulgi de migdale si sos de merisoare [vegan]

        Calendarul spune ca e inca toamna, insa frigul de afara, zilele tot mai scurte si soarele cu dinti ma duce deja cu gandul la iarna. Chiar si aerul de dimineata incepe sa devina tot mai taios si aiba un miros rece, de iarna! Pomii devin din ce in ce mai golasi, iar vantul imi aduce in fiecare noapte o gramada de frunze uscate pe aleea din fata casei, de parca ar sti cat de mult imi place toamna si ar vrea sa mi-o tina cat mai aproape de casa. 
        Captiva asadar intre doua anotimpuri, nu am putut sa ma hotarasc daca reteta de astazi este o reteta de toamna sau una de iarna, pentru ca toate culorile din farfurie m-au dus cu gandul la un tablou de sfarsit de octombrie, insa ingredientele si modul de preparare sunt mai degraba specifice unui desert de final de an.      
      Prin urmare, deschid cu aceasta ocazie o noua colectie de retete: colectia retetelor de toamna-iarna. Chiar asa, la fel ca marile case de moda! :)


        Mai facusem de cateva ori pana acum ananas caramelizat si mi-a placut foarte mult. Cu atat mai mult cu cat reteta este extrem de simpla si nu necesita neaparat cantitati foarte exacte. De data aceasta insa am dorit sa dau o nota festiva acestui desert, astfel ca m-am hotarat sa ma joc putin cu aromele si cu texturile: am condimentat ananasul cu zeama de lamaie pentru a-i accentua gustul acrisor si am adaugat in completare un sos dulce din merisoare uscate pentru a taia oarecum din aciditate; fulgii de migdale i-am prajit pentru doar cateva secunde in tigaia incinsa si i-am adaugat chiar inainte de servire pentru a da o textura crocanta intregului preparat. Rezultatul a fost exceptional: un desert simplu, plin de arome si culoare, ideal pentru a incheia o cina festiva! O reteta de colectie, as putea spune: ananas caramelizat cu fulgi de migdale si sos de merisoare. 
  

Ingrediente (pentru 4 portii):

pentru ananasul caramelizat:
- un ananas proaspat, bine copt
- doua linguri de zahar brun
- o lingurita de scortisoara
- zeama de la o lamaie

pentru sosul de merisoare:
- 100 grame merisoare uscate
- doua lingurite de sirop auriu 
- o lingura de zahar brun
- 200 ml apa

pentru decor:
- 50 grame fulgi de migdale


Metoda de preparare:
1. Se preincalzeste cuptorul la 180 grade Celsius.
2. Se curata ananasul: se indeparteaza frunzele apoi se taie coaja ananasului cu ajutorul unui cutit bine ascutit.
3. Asezam anansul intr-un vas termorezistent, il stropim cu zeama de lamaie si il acoperim cu zahar brun si scortisoara. Rulam ananasul intreg prin amestecul de zahar si scortisoara astfel incat acesta sa fie acoperit uniform. Adaugam 100 ml apa si introducem vasul in cuptor.
4. Lasam ananasul sa se coaca timp de 30-40 de minute. Din 10 in 10 minute intoarcem ananasul de pe o parte pe alta si turnam deasupra cate doua-trei linguri din sosul format in vas. Daca sosul incepe sa sa ingroase prea repede mai adaugam si restul de apa. 
5. Intre timp, preparam sosul de merisoare: intr-o craticioara punem merisoarele, adaugam zaharul, siropul auriu si apa si lasam sa fiarba la foc moderat, amestecand din cand in cand, pana cand obtinem un sos dens, avand o consistenta asemanatoare cu cea a unei dulceti.
6. Cand ananasul este copt (verificam cu ajutorul unei furculite, care trebuie sa intre usor in pulpa ananasului), oprim cuptorul si lasam vasul in cuptor, cu usa deschisa. 
7. Prajim fulgii de migdale intr-o tigaie antiaderenta bine incinsa (fara ulei) timp de 30 de secunde, maxim un minut, pana cand incep sa isi schimbe usor culoarea. 


Pentru servire, taiem ananasul in rondele, apoi taiem rondelele in jumatate si indepartam partea din mijloc. Asezam pe o farfurie cateva rondele de ananas, adaugam doua - trei lingurite din sosul ramas in vasul termorezistent, punem deasupra doua lingurite de sos de merisoare iar in final presaram cativa fulgi de migdale. 


Va doresc pofta buna si un weekend excelent!





miercuri, 14 decembrie 2011

Deserturi festive: Brandy snaps [*lacto-vegetarian]


        Daca pe langa traditionalele dulciuri de sarbatori doriti sa pregatiti si ceva inedit, va recomand aceste delicioase "Brandy snaps": sunt fine, delicate, sunt ideale pentru cei care tin la silueta si se potrivesc de minune cu un pahar de coniac bun, cu o muzica veche si cu lumina lumanarilor ori a luminitelor din pomul de Craciun.
        Cu aceasta reteta particip la concursul organizat de site-ul divahair.ro - sectiunea "Retete dulciuri", concurs sponsorisat de Dmail - idei utile, cadouri originale, asa ca daca v-a placut, va invit sa o dati un like paginii de facebook DivaHair si sa votati reteta mea la acest link . Regulamentul concursului poate fi gasit aici.


        Pentru aceasta reteta m-am inspirat din cartile lui Mary Berry - un nume de referinta in bucataria britanica, o doamna pe care eu o admir foarte mult si care ma va inspira inca multa vreme de acum incolo. 
        Reteta este aparent simpla, insa e destul de migaloasa si necesita in special o foarte mare atentie la detalii, iar daca patiti ca mine si prima tava este un adevarat dezastru, va incurajez sa nu renuntati si sa pregatiti si a doua tava si a treia, pana cand veti avea rezultatul dorit. 
        Pentru 6-8 portii avem nevoie de urmatoarele:

Ingrediente:
- 50 grame unt nesarat
- 50 grame zahar brun tip demerara
- 50 grame sirop auriu (golden syrup)
- 50 grame faina
- jumatate de lingurita praf de ghimbir
- jumatate de lingurita zeama de lamaie
- 300 ml frisca lichida si 50 grame zahar - pentru umplutura


        Pentru inceput preincalzim cuptorul la 180 grade.
        Intr-o craticioara cu fundul cat mai gros, punem untul, zaharul si siropul (eu am folosit sirop de artar, desi in reteta originala era prevazut golden syrup) si lasam pe aragaz la foc foarte mic, amestecand din cand in cand, pana cand untul si zaharul s-au topit complet (aproximativ 15 minute). Amestecul nu trebuie sa ajunga sa dea in clocot pentru ca se va cristaliza, de aceea este important sa mentinem focul cat mai mic.


        Cand zaharul si untul s-au topit, luam cratita de pe foc, o lasam sa se racoreasca pentru cateva minute, iar apoi adaugam faina si pudra de ghimbir, amestecam pana se omogenizeaza iar in final adaugam zeama de lamaie. Mie mi-a iesit o compozitie destul de groasa, aproape de consistenta plastilinei, insa daca va iese mai moale e in regula si asa. 
     Luati cate o lingurita din compozitie si asezati o gramajoara pe tava tapetata cu hartie de copt. Puneti cate 4 gramajoare intr-o tava si lasati aproximativ 7-8 centimetri intre gramajoare. 


          Pentru ca aluatul meu a fost mai tare, am format mici mingiute pe care apoi le-am aplatizat cu podul palmei pana cand au devenit subtiri ca o foita.


        Lasam la cuptor pentru aproximativ 10 - 15 minute sau pana cand gramajoarele si-au dublat suprafata, au capatat o culoare aurie inchisa si au un aspect dantelat. In acest moment, scoatem tava din cuptor si lasam la racit pentru 3-4 minute. 


        Cata vreme biscuitii sunt inca calzi, ii rulam pe manerul unei linguri de lemn iar apoi ii asezam pe un grilaj pentru a se raci complet. Este o perioada foarte scurta in care biscuitii pot fi rulati, daca se racesc prea tare devin casanti si se vor rupe la rulare, de aceea aveti nevoie de putina indemanare si practica pana cand veti avea rezultate perfecte. Daca biscuitii s-au racit prea tare, introduceti-i in cuptor pentru inca cateva secunde si vor deveni din nou moi. 
        Daca ati patit ca mine si v-ati trezit cu o prima tava de biscuiti prea grosi pentru a fi rulati, rupeti-i in bucatele si amestecati-i cu o inghetata de vanilie - ii dau un gust deosebit :).



        Dupa ce biscuitii s-au racit, batem frisca cu zaharul pana cand devine spumoasa, si umplem biscutii cu frisca cu ajutorul unui con.


         Servim alaturi de un pahar de brandy, acompaniat de o muzica buna si de prieteni vechi sau noi :)


Enjoy!