Se afișează postările cu eticheta retete de vara. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta retete de vara. Afișați toate postările

marți, 23 iulie 2013

Taste of Italia: spaghetti ai pomodorini e basilico - spaghetti cu rosii si busuioc [*ovo-vegetarian]

3 ingrediente principale, 15 minute timp total de preparare si un preparat pe care daca ar fi sa il denumesc altfel decat "spaghetti ai pomodorini e basilico", l-as denumi simplu: "Italia on a plate"


[for English recipe please click here]



        Nu stiu cum sa explic asta cu a ti se face dor de o tara, oamenilor normali presupun ca li se face dor de alti oameni nu de o tara intreaga, dar mie va spun sincer ca mi se face dor de Italia cel putin o data pe saptamana, daca nu chiar mai des. Cu atat mai mult vara, cand visez la plaje cu nisip fin si mare cristalina, la forfota Romei intr-o seara de August, la un spritz pe marginea unui canal obscur in Venetia, la o plimbare racoritoare prin padurile de langa Monterenzio, ori la o cina imbelsugata alaturi de prieteni dragi pe care ii vad mult prea rar!

sâmbătă, 13 iulie 2013

Retete de vara: capsuni cu iaurt, cimbru si piper roz sichuan

O reteta usoara, de vara, perfecta pentru micul dejun, dar si ca desert in zilele caniculare. Capsunile proaspete si parfumate se inteleg de minune cu cimbrul, iar piperul sichuan vine sa aduca un plus de savoare, cu aroma sa lemnoasa, cu usoara tenta de lamaie. 


Retete de vara: capsuni cu iaurt, cimbru si piper roz sichuan

luni, 8 iulie 2013

Retete de vara: supa picanta de rosii cu lamaie, cimbru si chili [*vegan]

In completarea colectiei cu retete de vara, astazi va propun o reteta racoritoare si foarte aromata: supa picanta de rosii coapte, condimentata cu zeama de lamaie, coaja de lime, cimbru si chili rosu poate fi servita atat calda cat si rece, acompaniata de cateva felii crocante de paine cu maia.



supa picanta de rosii cu lime, cimbru si chili

        Prin excelenta vara este sezonul rosiilor. Daca toata iarna si primavara am suferit si am evitat pe cat posibil sa cumpar rosii din supermarket, iata ca a venit in sfarsit momentul in care tarabele din piete sunt pline cu rosii de toate felurile si de toate formele! 
        Sunt o mare iubitoare de rosii, insa ceea ce imi place si mai mult este sa le asociez cu ierburi si condimente care la prima vedere pot parea neobisnuite. Asta nu inseamna ca nu ador clasica asociere de rosii cu busuioc, din contra: as putea manca bruschetta cu rosii si busuioc in fiecare zi, fara sa ma plictisesc vreodata, iar pe pizza Margherita nici nu concep altceva in afara de mozzarella, rosii si busuioc. Insa cand vine vorba de supe si alte mancaruri imi place sa experimentez. Anul trecut am incercat un gazpacho usor atipic in care am adaugat frunze proaspete de tarhon si rezultatul a fost fabulos, iar in acest an am revenit la marea mea dragoste: cimbrul. 
        Am pornit de la ideea clasicei supe de rosii, careia am vrut sa-i dau putina personalitate, astfel ca am copt rosiile in loc sa le fierb, am adaugat un chili rosu si cateva crengute de cimbru proaspat, am condimentat totul cu zeama de lamaie iar pe final am adaugat coaja de lime si piper negru proaspat macinat. Am obtinut astfel o supa usor picanta insa extrem de aromata si foarte racoritoare!
        Va invit sa explorati in continuare reteta mea de supa picanta de rosii, insa mai mult decat atat va invit sa experimentati si sa va creati propria supa de rosii pentru ca posibilitatile sunt practic nelimitate! :)   

********

duminică, 9 iunie 2013

Taste of Italia: Pizza Margherita - reteta si tehnici de baza

        Va povesteam acum ceva vreme despre proiectul meu de cercetare (daca pot sa-i spun asa) avand ca tema: pizza perfecta. Ei bine, proiectul este inca in plina desfasurare, pentru ca desi aparent pizza nu este cel mai complicat lucru din lume in materie de gastronomie, totusi un blat de pizza perfect reprezinta pentru multi o adevarata provocare. Am sa reiau periodic postarea despre pizza la care ma refeream mai sus si am sa completez cu noile descoperiri pe care le fac, astfel incat sa ramana un punct de referinta pentru incepatori si pentru pasionati, insa astazi doresc sa va spun cateva cuvinte despre cea mai populara pizza din lume: Pizza Margherita.
        In L'Enciclopedia della Cucina Italiana - volumul despre pizza, paine si tarte sarate - Pizza Margherita este prezentata ca fiind un "piato unico" pentru ca in simplitatea sa, aceasta pizza reprezinta un model de echilibru perfect din punct de vedere dietetic datorita carbohidratilor prezenti in aluat, a vitaminelor continute de rosii, a mineralelor si uleiurilor esentiale continute de busuiocul verde precum si datorita proteinelor  de origine animala continute in mozzarella. Pizza Margherita face parte din categoria "pizze rosse" datorita faptului ca blatul este acoperit cu sos de rosii, toate celelalte pizze care nu contin sos de rosii fiind clasificate ca "pizze bianche". De altfel, aceasta este singura clasificare pe care o gasim in L'Enciclopedia della Cucina Italiana, pentru ca pornind de la ideea de baza, condimentele si combinatiile de condimente care pot fi adaugate pe blatul de pizza sunt practic nelimitate si imposibil de impartit in alte categorii. Desigur, daca doriti, putem discuta despre pizze cu carne, cu peste, cu branza sau cu legume, insa in definitiv totul ramane la propria alegere si la propriile gusturi. Un singur lucru poate ar mai fi de mentionat si am sa insist asupra acestuia ori de cate ori voi avea ocazia: keep it simple, nu "incarcati" inutil blatul de pizza. Folositi 3-4 ingrediente cel mult pentru a condimenta o pizza - veti putea astfel sa distingeti toate gusturile si sa va bucurati de o pizza gustoasa si originala.

pizza-margherita


marți, 21 mai 2013

Retete de primavara-vara: tarta cu sparanghel, branza de capra si rosii Santini [*lacto-ovo-vegetarian]

        "Dear Asparagus, I love you!" - cu aceste cuvinte as incepe daca ar fi vreodata sa ii scriu vreo scrisoare sparanghelului. Si daca sparanghelul ar avea vreo adresa la care sa-i scriu, zau asa ca as lua un pix si o foaie si i-as asterne cateva randuri de amor. Nu de alta, dar rar am gasit vreo leguma mai fina si mai delicata precum sparanghelul, iar ceea ce il face inca si mai special, este faptul ca se poate gati in cel mai simplu mod cu putinta. Imi place sa il prajesc cateva minute pe grill, apoi sa il stropesc cu putin ulei de masline si sa il asezonez cu fleur de sel si piper negru proaspat macinat. Uneori il pun in risotto, avand grija sa las varfurile doar pe final, pentru a-si pastra culoarea si fermitatea. Alteori il folosesc in salate, ori il invelesc intr-o omleta simpla si il "condimentez" cu branza proaspata de capra pentru a crea un mic dejun de weekend
         In general nu obisnuiesc sa imi planific din timp meniul, de cele mai multe ori cumpar legume de sezon iar ideile imi vin atunci, pe loc ori in drum spre casa, insa la aceasta tarta recunosc ca m-am gandit de cateva saptamani bune. Problema era ca imi doream un sparanghel tanar, fraged, cu tulpina subtire, iar un astfel de sparanghel nu se gaseste nici pe aici prin toate magazinele. Salvarea a venit de la vechii mei prieteni "Whole Foods Market" din Camden Town. Magazinul nu e atat de mare precum cel din Kensington, insa imi e mai la indemana si e aproape la fel de bine aprovizionat. Gasesc aici nu doar fructe si legume proaspete, dar si fainuri bio, nuci, seminte, lapte de cocos sau pasta de curry, iar cand am mai multa vreme la dispozitie imi place sa imi iau cate o caserola cu salate preparate de ei, in bucataria proprie: sunt intotdeauna proaspete si pline de savoare!
        Despre aceasta tarta pot sa va spun ca povestea a inceput cam asa: imi doream o tarta usoara, de primavara si stiam ca sparanghelul va fi ingredientul principal. Initial m-am gandit la asocierea clasica cu branza proaspata de capra, dar mi-am schimbat ideea cand m-am intors din Lisabona cu o branza de capra maturata, numai buna pentru proiectul meu. Rosiile Santini sunt marea mea descoperire din acest sezon. Sunt dulci, zemoase, au gust de rosii adevarate si sunt mult mai aromate decat deja atat de popularele rosii cherry. Mararul este si el pe lista mea de "best friends", asa ca si-a gasit cu usurinta loc in aceasta tarta, alaturi de cateva pastai fine de fasole verde - doar cat sa mentina nota verde, primavaratica a intregului tablou.
        Iata asadar cum s-a nascut tarta mea de primavara-vara! O tarta care cu siguranta isi va mai gasi locul la masa mea, pentru ca este usoara, colorata si plina de savoare.

quiche de primavara-vara cu sparanghel si rosii santini

duminică, 17 februarie 2013

(Expat) Sunday Brunch cu Diana - o reteta cu gust de ...primavara [*lacto-ovo-vegetarian]

        Astazi sunt invitata la pranz! Draguta de Diana @ Disturbingly Delicious mi-a lansat invitatia acum cateva saptamani, iar eu - plimbareata cum ma stiti - am acceptat fara sa clipesc: pentru ca mi-e draga Diana, cu retetele ei dragute si colorate si pentru ca imi sunt dragi povestile de Duminica, la o cana de cappuccino cu scortisoara si un mic dejun intarziat, un brunch sau, de ce nu, chiar o cina in miez de zi. 
        Despre pranzul meu de Duminica ar fi cate ceva de spus, pentru ca de fiecare data este diferit: uneori prefer sa fac o plimbare prin oras, sa descopar un Bistro cochet sau un mic restaurant si sa ma las surprinsa de o tarta cu sparanghel sau o supa-crema de morcovi; alteori imi planific din timp cate o reteta sofisticata (un croissant, o paine cu maia sau un panettone) si imi petrec ziua intreaga experimentand diverse aluaturi; pe cand in alte zile prefer pur si simplu  sa lenevesc cu o carte intr-o mana si o cana de cappuccino in alta si sa ma rasfat cu un brunch inventat pe loc, compus exact din ce se gaseste prin frigider la momentul respectiv. De aproape trei ani de cand locuiesc in Londra, a devenit un "Expat Sunday Lunch" pranzul asta al meu, iar daca mi-e dor vreodata de ceva, atunci mi-e dor de pranzurile pe care mama si tata le organizeaza in fiecare Duminica (cu telefoane date inca de Vineri pe la toti fratii, in scop de cerecetare prealabila cu privire la eventuale preferinte pentru felul principal ori desert), cu toata familia prezenta, cu mic, cu mare (si cu Patrocle, desigur) cu aperitiv, supa, fel principal si desert, cu povesti nesfarsite si obligatoriu ceva mancarica la pachet :) 
       Imi iau asadar astazi pranzul (mai exact brunch-ul - pentru ca este una dinte acele Duminici lenese si noncoformiste) in bocceluta si ma indrept cu pasi repezi catre Diana. Draga mea, ma prezint la tine cu un "Expat Sunday Brunch" (vegetarian, desigur) - o reteta cu gust de primavara si cu arome mediteraneene: oua romanesti pe paine de casa cu masline, servite pe un pat de salata de spanac, rucola si rosii cherry, asortate cu baby-mozzarella si masline kalamata.

oua-romanesti-paine-cu-masline-kalamata-spanac-rucola-baby-mozzarella

>>>> urmeaza reteta:

duminică, 3 februarie 2013

Taste of India: curry de ardei servit cu orez basmati [*lacto-vegetarian]

{recipe also available in English: mintandrosemary.blogspot.com}

      V-am promis de mult o reteta de curry in stil indian, si iata ca in sfarsit reusesc sa imi onorez promisiunea! Am gatit acest curry pentru prima data acum cateva luni, inainte de excursia mea in India, si chiar daca acum am ceva mai multa experienta si cunoastere in ceea ce priveste bucataria indiana, revin de multe ori la aceasta reteta, pentru ca este simpla, rapida si foarte aromata. 
        Sunt doar cateva condimente in aceasta reteta, insa ceea ce este foarte important in obtinerea unui curry autentic este folosirea corecta a condimentelor. Contrar mitului conform caruia mancarea indiana este iute si nu are un gust bun (mit cu care de altfel am trait si eu ani intregi), un preparat cu arome indiene daca este facut corect ar trebui sa va lase o impresie placuta, un gust aromat si parfumat, nicidecum amar. Desigur ca nivelul de "iute" tine de preferintele fiecaruia, insa va asigur ca nu toate preparatele bucatariei indiene sunt excesiv de iuti, si mai mult decat atat, daca va aventurati sa le pregatiti acasa, puteti foarte usor sa ajustati nivelul de iute. O singura recomandare as mai avea pentru voi (si asta venind direct de la subsemnata - care pana acum un an folosea doar piperul pe post de condiment iute!): nu va lasati dezarmati la prima degustare a unui preparat indian! Daca singurele arome pe care le simtiti sunt iute si amar, este foarte posibil sa nu fi nimerit in cel mai bun restaurant indian din zona. Iar daca de la prima inghititura simtiti ca ati luat foc, nu renuntati: asteptati putin si mai gustati o data - s-ar putea sa aveti o surpriza foarte placuta, iar dupa gustul acela de iute, sa descoperiti o explozie de alte arome absolut uimitoare!



vineri, 31 august 2012

Batoane picante din mamaliga la grill, servite cu oua romanesti si sos de rosii [lacto-ovo-vegetarian]

        Daca cineva isi imagina vreodata ca retetele vegetariene sunt lipsite de gust sau culoare, atunci inseamna ca nu a incercat niciodata aceasta reteta: batoane crocante la exterior, dar moi si pufoase in interior, din mamaliga cu gust picant de chilli, usturoi, rozmarin si branza de capra, oua moi si cremoase si un sos de rosii aromat cu cimbru si tarhon.
        Acest preparat este ideal pentru un mic dejun de weekend: mamaliga se poate prepara cu o seara inainte, pentru a avea suficient timp sa se raceasca, iar sosul de rosii poate fi facut chiar si cu cateva zile in avans: se pastreaza foarte bine intr-un borcan inchis ermetic. Veti avea astfel un mic dejun gustos si gata in mai putin de 15 minute!


vineri, 24 august 2012

Retete pentru micul dejun: Pancakes cu capsuni [lacto-ovo vegetarian]

        Micul dejun perfect exista! Chiar si pentru vegetarieni! L-am descoperit de nenumarate ori in dimineti tarzii de sambata sau duminica, deghizat in omlete cremoase, placinte cu gust de amintiri din copilarie, friganele scaldate in sirop de artar sau oua jucause, ascunse in rosii mari si zemoase. 
        Daca nu ma credeti pe cuvant, va invit sa aruncati o privire pe lista de retete - iar la categoria "micul dejun" veti gasi retetele care mie imi fac diminetile mai frumoase. Iar pentru ca nu am reusit sa pun fotografii in dreptul fiecarei retete, am facut pentru voi o scurta descriere a tuturor retetelor: asa, ca sa va fie alegerea mai usoara!
      Micul dejun perfect e intotdeauna colorat si mereu surprinzator: saptamana trecuta mi s-a dezvaluit sub forma de pancakes pufoase, acoperite cu capsuni dulci si zemoase care abia asteptau rasfatate din plin de o cantitate generoasa de sirop de artar! Iar eu l-am primit cu bucurie si cu o cana mare de capuccino cu scortisoara - what a treat! :)
       

sâmbătă, 4 august 2012

Retete de vara: supa-crema din sfecla rosie coapta cu crema de hrean [lacto-vegetarian]

Pana acum cateva luni, daca era sa ma gandesc la sfecla rosie, gandul meu zbura invariabil la salata de sfecla rosie cu hrean pe care ne-o servea mama pe post de garnitura la pranz sau la cina. Imi placea salata aceea: era proaspata si racoroasa, aducea un plus de savoare si se potrivea de minune cu piure-ul de cartofi si carnita la cuptor - era "the perfect comfort food" si este cu siguranta si acum, desigur in varianta vegetariana, fara carne.
De cand am adoptat stilul de viata vegetarian, am inceput sa vad legumele cu alti ochi, am inceput sa cercetez noi si noi metode de preparare a legumelor, noi si noi combinatii si asocieri, si de fiecare data am fost placut surprinsa de rezultate.
Sfecla rosie pe langa faptul ca este o imensa sursa de vitamine, s-a dovedit a fi si extrem de versatila in ceea ce priveste modul de preparare: poate fi servita cruda, fiarta, coapta, sub forma de piure, chipsuri, supe, creme, in salate, practic posibilitatile sunt nelimitate si tin doar de imaginatia fiecaruia dintre noi.
Sunt convinsa ca ati fost si voi placut surprinsi de chipsurile din sfecla rosie, eu cu siguranta sunt incantata de aceste chipsuri pe cat de aratoase pe atat de gustoase si sanatoase! Si daca v-au placut chipsurile, atunci cu siguranta veti indragi si aceasta supa: o supa-crema luxurianta, catifelata si aromata, plina de vitamine si cu o savoare deosebita!

duminică, 29 iulie 2012

Mille Feuille cu mousse din branza de capra, coulis de zmeura si cimbru

        Imi plac provocarile, cu atat mai mult provocarile care tin de domeniul culinar: aici imaginatia mea poate sa se desfasoare in voie, spre deliciul meu si, sper eu ca si al vostru, al celor care urmariti acest blog. :)
     Proiectul Dulce Romanie a fost initiat de Mihaela, acum aproape doi ani, iar eu, chiar daca l-am descoperit de curand, va marturisesc ca l-am indragit pe loc! Pentru provocarea Dulce Romanie din aceasta luna, ingredientele propuse de Cosmin si Daiana sunt, cum altfel, decat simple si bune: zmeura, vanilia si branza de capra, cu precizarea ca preparatul final sa cuprinda cel putin doua din cele trei ingrediente. 
        Simplu! - mi-am spus, gandindu-ma direct la un desert cu zmeura si vanilie - doua arome puternice, pline de personalitate, care se pot imbina armonios intr-un desert de vara simplu si parfumat! Insa gandul ca as lasa la o  parte branza de capra nu imi dadea pace: imi place prea mult aceasta branza cremoasa, cu gust bogat, usor picant si delicat in acelasi timp. 
         Asa se face ca dupa negocieri intense cu mine insami, am luat un desert clasic, respectiv mille feuille cu zmeura si crema de vanilie, am inlocuit crema de vanilie cu un mousse din branza de capra pentru a pastra textura cremoasa, am adaugat un coulis de zmeura pentru a intensifica gustul de zmeura propaspata si am condimentat totul cu cimbru proaspat pentru a aduce o nota distincta intregului preparat. Rezultatul a fost sublim: o combinatie de arome si texturi care s-au imbinat perfect intr-un desert pe cat de complex pe atat de rafinat: mille feuille cu mousse din branza de capra, coulis de zmeura si cimbru.   


luni, 16 iulie 2012

Retete de vara: Gazpacho [raw vegan]

Daca sunteti printre cei care aveti parte de o vara cu soare, atunci reteta aceasta este cu siguranta pentru voi!  Daca mai sunteti si vegetarieni, sunt convinsa ca o veti indragi din prima clipa, cu atat mai mult cu cat face parte din categoria raw-vegan. Iar daca sunteti la dieta, atunci va sfatuiesc sa notati la loc de cinste aceasta reteta: este atat de usoara si de aromata incat o sa va transforme dieta intr-un adevarat festin!

Gazpacho este o supa foarte populara in Spania si Portugalia. Se serveste de obicei rece si in mod traditional contine rosii, castravete, ardei, ceapa, usturoi, ulei de masline, otet, sare si paine veche. 

Pornind de la reteta de baza, am eliminat castravetele, usturoiul si otetul, am adaugat o jumatate de chilli rosu, piper verde proaspat macinat, busuioc proaspat si tarhon proaspat, iar painea veche am inlocuit-o cu un levain cu rosii uscate la soare si busuioc (reteta urmeaza in curand pe blog). A iesit o supa usor picanta, cu arome foarte puternice de busuioc si tarhon care s-au imbinat perfect cu gustul intens de rosii bine coapte si ardei gras.

duminică, 8 iulie 2012

Retete de vara: pavlova cu fructe de padure, capsuni si creme chantilly [*lacto-ovo-vegetarian]

Reteta pe care doresc sa v-o propun pentru acest sfarsit de saptamana este un desert de vara, cu capsuni si fructe de padure scufundate intr-o crema fina de frisca si vanilie, asezata pe o bezea crocanta la exterior si pufoasa in interior: pavlova cu fructe de padure si creme Chantilly.

Iar daca v-a placut dulcele de luna trecuta, Black Forrest Meringue, atunci cu siguranta veti fi cuceriti de acest nou desert. Bazele celor doua deserturi sunt foarte asemanatoare, cu singura diferenta ca la pavlova am adaugat in plus otet din vin alb si amidon de porumb - doua ingrediente absolut necesare pentru a obtine crusta crocanta si acel interior pufos, de marshmallow.
Legenda spune ca acest desert a fost creat in onoarea celebrei balerine de origine rusa Anna Pavlova, in anii 1920, in timpul in carea aceasta se afla in turneu. Desi atat Australia, cat si Noua Zealanda isi disputa originea acestei retete, se pare totusi ca un Chef al unui hotel din Wellington, Noua Zealanda, a creat acest desert special pentru celebra balerina.


joi, 28 iunie 2012

Retete de vara: frigarui cu legume si branza halloumi [*lacto-vegetarian]

For English recipe click here 
      
          Si daca tot e vara si retetele devin tot mai simple si mai rapide, pentru ca, nu-i asa, ar fi pacat sa ne petrecem prea mult timp prin bucatarie, astazi va propun o reteta pe cat de scurta pe atat de savuroasa: frigarui cu legume de vara si branza halloumi. 
          Asa cum probabil ati intuit deja din titlu, aceste frigarui reprezinta alternativa vegetariana pentru un gratar la iarba verde sau (daca sunteti ca mine, din categoria celor care nu se bucura de optiunea unui grill outdoor) pe aragaz, in tigaia speciala pentru grill. 
          Despre branza halloumi pot doar sa va spun ca este o branza de origine cipriota, usor sarata, obtinuta din lapte de capra si de oaie, ideala pentru a fi servita calda, prajita in tigaie ori pe gratar. Se asociaza perfect cu orice legume, in salate de vara stropite cu ulei de masline si zeama de lamaie.


Ingrediente: (pentru 4 portii):
- 250 grame branza halloumi
- 4 cepe mici
- 10-12 rosii cherry
- un dovlecel verde
- sare 
- piper
- cateva picaturi de ulei de masline
- cateva picaturi de zeama de lamaie

Metoda de preparare:
1. branza halloumi si legumele se taie in cuburi de dimensiuni aproximativ egale (lasati rosiile intregi)
2. se infig bucatele de branza, alternand cu legumele, pe betele de frigarui
3. se stropesc frigaruile cu zeama de lamaie si cu ulei de masline, se adauga sare (nu prea multa, pentru ca branza este oricum sarata)
4. frigaruile se prajesc pe gratar (sau in tigaia pentru grill) cate 2-3 minute pe fiecare parte

Se servesc calde, la un pahar de vin, impreuna cu prietenii :)


Enjoy!

          Later edit: cu aceasta reteta imi fac si eu debutul la provocarea "Dulce Romanie", gazduita luna aceasta de Andie - o vegetariana cu un blog frumos-frumos, plin de retete gustoase si colorate :)

duminică, 3 iunie 2012

Retete de vara: Black Forest Meringue [*ovo-vegetarian]

        Ieri am primit cirese: un castron intreg plin cu cirese mari, rosii, jucause si zglobii! De indata ce le-am vazut m-am gandit ca tare bine le-ar sta intr-un desert, si nu chiar orice desert: un desert mai special, ca tot e sarbatoare! 
       Black Forest Meringue este de fapt o combinatie intre celebra prajitura Black Forest, avand ca ingrediente principale ciresele si ciocolata, si clasica bezea, imbogatita cu cacao, pentru a inlocui blatul bogat al prajiturii Black Forest, cu o baza putin mai usoara, crocanta pe exterior si pufoasa in interior. 


luni, 28 mai 2012

Summer on a plate: salata de vara cu mozzrella di bufala si menta [*lacto-vegetarian]

        Fara indoiala ca in bucataria mea vedeta acestui sezon este menta proaspata. Folosesc menta la aproape orice: de la clasica limonada, la supe si salate si de fiecare data am o surpriza placuta: aceea de a obtine un preparat cu gust proaspat si racoritor. 
        Salata pe care vreau sa v-o prezint astazi va va surprinde papilele gustative printr-o explozie de gusturi care mai de care mai incantatoare: de la aroma puternica a uleiului de masline extravirgin, la prospetimea mentei, ajutata cu doar cateva picaturi de lamaie, de la consistenta fina si cremoasa a branzei, la gustul crocant si usor amarui al frunzelor proaspete de rucola si pana la gustul dulce al boabelor crude de mazare tanara.
        Reteta (daca putem sa-i spunem asa, pentru ca in definitiv este doar o salata) nu ridica nici un fel de probleme nici chiar unui incepator in ale bucatariei, insa pentru un gust desavarsit, cateva precizari cred ca sunt importante: 
- cand alegeti mozzarella, fiti siguri ca pe eticheta este scris "mozzarella di bufala", si nu doar mozzarella - este o diferenta imensa intre cele doua: mozzarella di bufala are o consistenta mult mai cremoasa si este infint mai buna decat mozzarella obtinuta din branza de vaca. 
- investiti intr-o sticla de ulei de masline extravirgin de foarte buna calitate, pe care sa il folositi exclusiv la salate, veti observa diferenta! Un ulei de masline extravirgin de buna calitate are o culoare usor verzuie si un gust puternic, proaspat, fructat si usor amarui. 

miercuri, 28 decembrie 2011

Taste of Morocco: Cuscus cu ardei si lamai murate [*vegan]

        Cu gandul la vara, la mare si la soare am pregatit astazi acest cuscus cu ardei copti pe gratar si lamai murate: un preparat fresh, plin de culoare, vitamine si savoare. Tare m-am bucurat ca in sfarsit pot sa folosesc lamaile murate pe care le-am pregatit acum trei luni  si despre care va spuneam ca sunt folosite cu precadere in bucataria marocana, dar si in cea indiana. 
        Am servit cuscus-ul la pranz, pe post de fel principal, insa daca doriti il puteti servi si pe post de garnitura la diverse preparate din carne.         


Pentru doua portii (garnitura) sau o portie (fel principal) sunt necesare urmatoarele:

Ingrediente:
200 grame cuscus
250 ml apa clocotita
jumatate de ardei rosu
jumatate de ardei galben
jumatate de ardei verde
o rosie
cateva fire de ceapa verde
o jumatate de lamaie murata
sare
ulei de masline


        Asezam cuscus-ul intr-un vas, turnam apa clocotita si lasam acoperit timp de 5-10 minute, pana cand apa este absorbita in totalitate. Amestecam cuscus-ul cu o furculita pentru a-i da un aspect afanat, nelipicios si adaugam o lingurita de ulei de masline sau de unt.
        Taiem ardeii fasii si rosia in rondele si le prajim pe grill, stropite cu cateva picaturi de ulei de masline. Cand sunt prajite insa inca crocante, le taiem in bucati mai mici si le adaugam in vasul cu cuscus.


        Spalam lamaia murata, pentru a inlatura excesul de sare, inlaturam miezul cu ajutorul unui cutit si folosim doar coaja, taiata in bucatele.


Adaugam lamaia, ceapa verde, potrivim de sare si servim.
Pofta buna! 

vineri, 23 decembrie 2011

Taste of Italia: Bruschetta cu rosii cherry si busuioc [*raw-vegan]

        For English click HERE.

        Draguta de Ama a avut o minunata idee, si anume aceea de a gazdui o provocare secreta: am primit astfel in mare secret un blog tare dragalas, pe care l-am studiat, l-am cercetat si l-am admirat: My fancy cake. Am ales de aici un aperitiv simplu si foarte aromat: bruschetta pomodoro, caruia am vrut sa-i dau o nota personala, astfel ca am inlocuit rosiile clasice cu rosii cherry.
        Este un aperitiv care poate deschide cu succes orice cina speciala, sau poate fi servit simplu, pe post de mic dejun sau gustare oricand in timpul zilei. 

vineri, 5 august 2011

Retete de vara - bauturi: Limonada cu miere si ghimbir

     Pentru zilele fierbinti de vara, aceasta limonada racoritoare si reconfortanta este alegerea perfecta! Si cum in Londra vara vine tarziu si sta putin, zilele acestea m-am bucurat din plin de soare si am savurat in fiecare zi aceasta limonada proaspata minunata! 
          Ideea o am de la un prieten, care saptamana trecuta imi recomandase un remediu pentru raceala bazat pe lamaie, miere si ghimbir, insa eu - incapatanata cum sunt m-am tratat cu aspirina si paracetamol si in loc sa imi prepar remedii pentru raceala, m-am apucat de facut limonada :). 


        Reteta este cat se poate de simpla: intr-o carafa de un litru am ras 2 cm de ghimbir, am adaugat zeama de la o lamaie si inca doua lamai taiate in bucati, doua linguri de miere si frunze proaspete de menta, am adaugat apa rece si gata! 
 
Se serveste rece, pe terasa, cu prietenii :). Enjoy!