Se afișează postările cu eticheta sparanghel. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sparanghel. Afișați toate postările

sâmbătă, 25 mai 2013

Mic dejun de primavara: sparanghel, oua posate si sos Hollandaise [*lacto-ovo-vegetarian]

         Coincidenta sau nu, pare-se ca majoritatea retetelor pe care le-am postat in ultima vreme au un ingredient comun: sparanghelul. Si pe buna dreptate, zic eu: e in sezon, e destul de accesibil, se prepara usor si este extrem de versatil. Iar daca tarta cu sparanghel, branza de capra si rosii Santini v-a placut atat de mult, sunt sigura ca si reteta de astazi o veti indragi cel putin la fel de tare. 
        Ideea a pornit de la clasica reteta de "Oua Florentine" - varianta vegetariana a mult mai faimoaselor "Oua Benedict". Ouale Florentine, in varianta clasica, constau in doua oua posate, asezate pe cate o jumatate de chifla pajita, pe un pat de spanac oparit, si acoperite cu sos Hollandaise. In interpretarea mea, jumatatile de chifla au fost inlocuite cu doua felii de paine cu maia si cu mix de seminte, iar spanacul a fost inlocuit cu sparanghel, desigur. Cred ca ambele variante au farmecul lor - varianta clasica imi aduce aminte aminte de minunata mancare de spanac cu oua din vremea copilariei (mancare pe care am fost placut surprinsa sa o regasesc in meniul unui restaurant din Timisoara, si pe care intentionez sa o reproduc si eu cat mai curand, de altfel), insa varianta cu sparanghel imi pare mie ca are un farmec aparte. (Sa fie oare datorita obsesiei pe care o am in ultima vreme cu sparanghelul?).
         Obsesie, ne-obsesie, astazi va prezint asadar a nu-stiu-cata reteta cu sparanghel din acest an: mic dejun de primavara cu sparanghel, oua posate si sos Hollandaise. 

sparanghel, oua posate si sos hollandaise

Ingrediente (pentru doua portii):

- 4 oua
- 4 felii de paine cu maia (sau doua chifle taiate in jumatate)
- 16 fire de sparanghel
- sare roz de Himalaya
- piper negru proaspat macinat
- o lingura de otet din vin alb (pentru posare)

pentru sosul Hollandaise:
- doua galbenusuri
- 200 grame unt nesarat
- 4 linguri de apa
- zeama de la doua felii de lamaie
- sare roz de Himalaya
- piper negru proaspat macinat

Note:
1. Atat pentru ouale posate cat si pentru sosul Hollandaise este extrem de important ca ouale sa fie cat se poate de proaspete. Va recomand sa folositi oua de casa, sau daca acest lucru nu este posibil, verificati cu atentie data ouarii inscrisa pe fiecare ou.
2. Reteta pentru sosul Hollandaise este preluata din Larousse Gastronomique. In ciuda nenumaratelor alte povesti pe care le-am citit despre sosuri taiate sau nereusite, eu folosesc aceasta reteta de mai mult de doi ani si nu am dat gres niciodata. Am sa incerc sa descriu cat mai detaliat metoda de preparare, astfel incat sa elimin acest mit al dificultatii prepararii sosului Hollandaise.
3. Sosul Hollandaise se prepara pe bain-marie. Pentru asta sunt necesare doua cratite (una mai mare si una mai mica). Cratita cea mare se umple pe un sfert cu apa si se pune pe aragaz, la foc mediu. Este foarte important ca apa sa nu atinga punctul de fierbere si sa nu inceapa sa clocoteasca. Ajustati intensitatea focului astfel incat sa controlati temperatura apei. Cratita cea mica este cea in care se prepara sosul Hollandaise. Aceasta va fi plasata deasupra cratitei celei mari, avand grija ca apa sa nu dea pe afara (eliminati din apa, daca este prea multa). 
4. Se recomanda folosirea unor cratite din cupru sau otel inoxidabil. Evitati folosirea unor cratite din aluminiu.

Metoda de preparare:

Sosul Hollandaise:
1. Se pregateste cratita cea mare pentru bain-marie (vezi indicatiile de mai sus). Cand apa devine fierbinte, se aseaza deasupra cea de-a doua cratita, in care se pun doua linguri de apa, un praf de sare si putin piper negru proaspat macinat.
2. Intre timp, intr-o alta craticioara  se topeste untul, avand grija ca acesta sa nu se infierbante prea tare. Mentineti focul la un nivel minim, doar atat cat sa permita untului sa devina lichid.
3. Separat, se bat galbenusurile impreuna cu doua linguri de apa rece.
4. Se adauga galbenusurile batute in craticioara aflata pe bain-marie. Se amesteca in mod continuu cu un tel pana cand galbenusurile incep sa se ingroase.
5. In continuare se adauga treptat, putin cate putin, untul topit, amestecand in continuu cu acelasi tel. Nu adaugati tot untul deodata pentru ca riscati ca sosul sa se taie. Dupa ce s-a incorporat intreaga cantitate de unt, se poate adauga zeama de lamaie.
6. Sosul este acum gata pentru servit. Mai adaugati sare si piper daca considerati necesar.

Ouale posate:
1. Puneti la fiert, la foc mediu o cratita cu apa.
2. Cand apa incepe sa fiarba (atentie, apa nu trebuie sa clocoteasca: mentineti o temperatura constanta astfel incat apa sa fie la punctul de fierbere, fara a clocoti) adaugati putina sare si doua linguri de otet din vin alb.
3. Spargeti ouale separat in patru cescute de cafea.
4. Amestecati apa cu o lingura (sau un tel) astfel incat sa produceti un vartej.
5. Adaugati ouale pe rand, unul cate unul.
6. Lasati ouale sa fiarba timp de 4-5 minute.
7. Scoateti ouale pe un prosop absorbant.

Sparanghelul:
1. Sparanghelul se prajeste pe grill timp de 2-3 minute.

Painea:
1. La fel ca si sparanghelul, feliile de paine (sau jumatatile de chifla) se prajesc pe grill cate 2-3 minute pe fiecare parte.

Servire:
        Asezati feliile de paine pe o farfurie, puneti deasupra fiecarei felii de paine cate 4 fire de sparanghel iar apoi cate un ou posat. Turnati deasupra fiecarui ou cate 2-3 linguri de sos Hollandaise. Asezonati cu piper negru proaspat macinat.
        Serviti la micul dejun, alaturi de un pahar cu suc proaspat de portocale si morcovi.

sparanghel, oua posate si sos hollandaise

Va doresc pofta buna si un weekend excelent!

marți, 21 mai 2013

Retete de primavara-vara: tarta cu sparanghel, branza de capra si rosii Santini [*lacto-ovo-vegetarian]

        "Dear Asparagus, I love you!" - cu aceste cuvinte as incepe daca ar fi vreodata sa ii scriu vreo scrisoare sparanghelului. Si daca sparanghelul ar avea vreo adresa la care sa-i scriu, zau asa ca as lua un pix si o foaie si i-as asterne cateva randuri de amor. Nu de alta, dar rar am gasit vreo leguma mai fina si mai delicata precum sparanghelul, iar ceea ce il face inca si mai special, este faptul ca se poate gati in cel mai simplu mod cu putinta. Imi place sa il prajesc cateva minute pe grill, apoi sa il stropesc cu putin ulei de masline si sa il asezonez cu fleur de sel si piper negru proaspat macinat. Uneori il pun in risotto, avand grija sa las varfurile doar pe final, pentru a-si pastra culoarea si fermitatea. Alteori il folosesc in salate, ori il invelesc intr-o omleta simpla si il "condimentez" cu branza proaspata de capra pentru a crea un mic dejun de weekend
         In general nu obisnuiesc sa imi planific din timp meniul, de cele mai multe ori cumpar legume de sezon iar ideile imi vin atunci, pe loc ori in drum spre casa, insa la aceasta tarta recunosc ca m-am gandit de cateva saptamani bune. Problema era ca imi doream un sparanghel tanar, fraged, cu tulpina subtire, iar un astfel de sparanghel nu se gaseste nici pe aici prin toate magazinele. Salvarea a venit de la vechii mei prieteni "Whole Foods Market" din Camden Town. Magazinul nu e atat de mare precum cel din Kensington, insa imi e mai la indemana si e aproape la fel de bine aprovizionat. Gasesc aici nu doar fructe si legume proaspete, dar si fainuri bio, nuci, seminte, lapte de cocos sau pasta de curry, iar cand am mai multa vreme la dispozitie imi place sa imi iau cate o caserola cu salate preparate de ei, in bucataria proprie: sunt intotdeauna proaspete si pline de savoare!
        Despre aceasta tarta pot sa va spun ca povestea a inceput cam asa: imi doream o tarta usoara, de primavara si stiam ca sparanghelul va fi ingredientul principal. Initial m-am gandit la asocierea clasica cu branza proaspata de capra, dar mi-am schimbat ideea cand m-am intors din Lisabona cu o branza de capra maturata, numai buna pentru proiectul meu. Rosiile Santini sunt marea mea descoperire din acest sezon. Sunt dulci, zemoase, au gust de rosii adevarate si sunt mult mai aromate decat deja atat de popularele rosii cherry. Mararul este si el pe lista mea de "best friends", asa ca si-a gasit cu usurinta loc in aceasta tarta, alaturi de cateva pastai fine de fasole verde - doar cat sa mentina nota verde, primavaratica a intregului tablou.
        Iata asadar cum s-a nascut tarta mea de primavara-vara! O tarta care cu siguranta isi va mai gasi locul la masa mea, pentru ca este usoara, colorata si plina de savoare.

quiche de primavara-vara cu sparanghel si rosii santini

joi, 4 aprilie 2013

Retete de primavara: salata de naut cu asparagus, ceapa verde si ardei la grill [*vegan]


...si o invitatie la poveste :)


        Imi plac foarte mult povestile - fie ele despre mancaruri, retete, calatorii sau carti minunate - si am asa un feeling (dupa toate comentariile frumoase pe care le primesc de la voi) ca si voua va plac aceste povesti in aceeasi masura. De aceea, atunci cand Daiana a hotarat sa deschida o noua sectiune pe blogul ei Simplu si Bun, am raspuns fara sa stau prea mult pe ganduri. Pe Daiana (jumatatea simpla si buna din spatele blogului cu acelasi nume) sper ca o cunoasteti deja: ea este autoarea unor torturi exceptionale, atat din punctul de vedere al ingredientelor folosite (trust me, am avut ocazia sa gust un tortulet si am fost impresionata de textura densa si bogata a blatului si de gustul fabulos: dulce si fin al tortului) cat si din punctul de vedere al decoratiunilor - unice prin simplitate si creativitate. De asemenea, Daiana si Cosmin organizeaza impreuna cu Codruta @ www.codrudepaine.ro o serie de ateliere de paine artizanala (cu maia). Am avut bucuria si onoarea sa particip la atelierul organizat in luna Martie si pot sa va spun ca pe langa faptul ca am cunoscut niste oameni minunati, am invatat o multime de lucruri noi, mi-am imbunatatit tehnica de shaping si scoring si chiar am prins curaj in a lucra mai mult cu faina integrala. 
        Astea fiind spuse, haideti sa descoperim impreuna povestea despre care discutam in deschidere! Daiana a propus o tema pe cat de interesanta, pe atat de fascinanta si plina de mister: este vorba de povestea ingredientelor.
Regulile sunt simple: 
1. In fiecare luna, se aleg doua bloguri-gazda, care propun doua ingrediente. Cele doua bloguri preiau initiativa in prima zi a lunii si lanseaza o invitatie deschisa tuturor celor interesati (bloggeri de food, pasionati in ale bucatariei, bucatari cu diploma, sau chefi de ocazie). 
2. Cei care accepta invitatia sunt rugati sa publice pe bloguri sau pe site-urile proprii cat mai multe informatii despre ingredientele respective. Informatiile pot fi gasite in carti de specialitate, pe internet, prin cercetari proprii, discutii cu specialisti ori din orice alte surse care pot fi considerate valabile.
3. Postarea va contine un link catre initiatorul povestii (www.simplusibun.ro), un link catre blogul-gazda, povestea ingredientului ales si eventual o reteta proprie care sa puna in valoare ingredientul respectiv.
4. Blogurile gazda vor centraliza toate postarile cu referire la ingredientul ales si le vor publica la sfarsitul lunii intr-o mini biblioteca on-line cu toate informatiile culese despre ingredientul respectiv.

        Acestea fiind spuse, deschidem "Povestea ingredientelor" cu doua ingrediente care sper sa va starneasca interesul si sa va inspire sa le cunoasteti in detaliu:
- faina - gazduita in aceasta luna de Daiana pe blogul ei www.simplusibun.ro
- sarea - gazduita in aceasta luna de mine pe Menta si Rozmarin :)

        Va invit asadar sa imi trimiteti articolele voastre despre sare pe mail, la metasirozmarin@gmail.com pana cel tarziu 28 aprilie 2013.
        De asemenea, va invit sa va alaturati grupului "povestea ingredientelor" organizat pe Facebook, pentru a fi la curent cu regulile si noutatile cu privire la aceasta minunata initiativa. 

*****

        Desi vremea de afara ne invita mai degraba la sanius decat la plimbari lungi prin parcuri, eu va propun totusi o reteta cu iz de primavara: asa, ca sa ne inveseleasca pranzul, sau cina, si sa ne duca cu gandul la zilele calde si insorite care ar trebui sa ne bucure sufletele in luna aprilie. 
        Este vorba de o salata calda, cu naut si legume de primavara la grill, asezonata cu o vinegreta simpla, din ulei de masline extravirgin si zeama proaspata de lamaie - suficienta pentru a-i da o nota lejera, primavaratica.

Salata de naut cu asparagus, ceapa verde, broccoli si ardei


duminică, 24 martie 2013

Retete de primavara: omleta simpla cu asparagus ceapa verde la grill [*lacto-ovo-vegetarian]

         {Hello Spring, wherever you are! Te-am vazut acum cateva saptamani, erai in trecere prin Londra, apoi ai vizitat scurt Timisoara (stiu asta, pentru ca am fost acolo, chiar de 8 Martie, te-am vazut in Piata Unirii - erai incredibil de frumoasa!) si de atunci te-am pierdut - pe undeva pe drum probabil, ca sunt si eu o plimbareata, la fel ca tine. Acum insa te caut, te caut cu disperare printre fulgii mari de zapada care imi bat la geam inca de ieri, te caut in pomii infloriti care dardaie acum de frig si vant, te caut in piete, printre tarabele pline cu vredeturi crude si proaspete - numai bune de inveselit mesele si sufletele noastre zgribulite de atata iarna. Uite, m-am gandit chiar sa iti pregatesc o reteta frumoasa, sa te intampin asa cum se cuvine: cu verde si cu bucurie! Nu-i asa ca ai sa vii? Please, pretty pretty please!}

        Nu stiu cum e pe acolo pe unde sunteti voi, daca primavara v-a gasit sau inca va mai cauta, insa eu vreau sa deschid oficial sezonul retetelor de primavara din acest an cu o reteta fabuloasa, perfecta pentru un mic dejun intarziat, sau chiar un brunch de weekend, alaturi de prieteni. Este o reteta simpla, o omleta cu asparagus si ceapa verde la grill, asezonata cu marar si branza proaspata de capra. Am incercat aceasta reteta in mai multe variante (simpla - fara marar sau branza, ori cu ciuperci sotate si cimbru), insa cel mai mult mi-a placut in combinatia cu marar proaspat si branza de capra. Am preferat sa fac omleta simpla, doar din ou batut cu putina sare si am adaugat mararul si branza de capra doar la final, inainte de servire, pentru a pastra aromele individuale si pentru a nu acapara prea mult din aroma fina a asparagusului. 
         
asparagus la grill