Taste of Italia: Tagliatele cu ton, ceapa si smantana [*non-vegetarian]

        Si daca tot v-am povestit de curand cum sta treaba cu reteta de paste facute in casa, am sa va dezvalui acum la ce am folosit frumoasele tagliatelle: le-am pregatit special pentru provocarea organizata de Ama pe minunatul ei blog. 

        Pentru provocarea secreta de luna aceasta mi-a fost repartizat blogul Irinei, pe care l-am cercetat din scoarta in scoarta si intr-un final am ales o reteta care mi-a facut cu ochiul. Am adaptat-o putin, pe ici pe colo, dupa propriile-mi preferinte, am inlocuit spaghetele cu tagliatelle facute dupa reteta de care va spuneam mai sus si a iesit o bunatate de mancarica, rapida si gustoasa, potrivita atat pentru pranz cat si pentru cina: tagliatelle cu ton, ceapa si smantana. 

Pin It

Scurta istorioara despre taitei, tagliatele si alte paste fainoase facute in casa

        Bunica mea facea taitei de casa: intindea foile de aluat cu sucitorul, le lasa la uscat prin toata casa, pe te-miri-unde, asezate pe bucati mari de panza curata, iar cand aluatul era suficient de uscat insa inca maleabil, taia taiteii subtiri ca un fir de ata. Mirosea in toata casa a aluat proaspat cu ou, iar noi, copii fiind, ne uitam fascinati cum dintr-o gramajoara de aluat ieseau foi uriase care erau apoi transformate in sute si sute de firicele unite frumos in ghemotoace jucause, numai bune de aruncat in supa limpede de pui din fiecare duminica. Parca simt si acum mirosul de supa limpede de pui galben, servita fierbinte-fierbinte cu taitei de casa si patrunjel proaspat! 

       Imi doresc de multa vreme sa pot face pastele fainoase acasa, iar optiunea de a intinde aluatul cu sucitorul am eliminat-o din start din lipsa de spatiu si evident din lipsa de dexteritate, astfel ca recent mi-am achizitionat o masina pentru intins aluatul, impreuna cu un atasament pentru taiat pastele la diverse dimensiuni: o jucarie extrem de utila de care m-am indragostit pe loc si care are acum un loc de cinste in bucataria mea. Aparent e simplu: faci un aluat din faina si ou, il intinzi cu jucaria si gata!!! Ei bine, am constatat eu ca de fapt nu e chiar asa de simplu, iar pastele facute in casa nu inseamna numai taitei pentru supa, inseamna o mare varietate de forme: de la tagliatelle, la fettuccine, orecchiette, pappardele, lasagne, tortellini, ravioli si inca multe altele, precum si diverse culori: de la un galben pal pana la maro inchis, rosu sau verde.  

        Am sa va povestesc astazi depre tagliatelle si surorile lor: tagliolini, fettuccine si pappardele. Toate sunt paste lungi si plate iar singura diferenta dintre ele este cea a latimii. Tagliolini (sau taglierini) sunt taiteii de supa despre care va vorbeam mai devreme, insa in Italia sunt preparati cu diverse sosuri aromate cu lamaie, smantana, rozmarin, ciuperci, flori de dovlecel, peste sau carne. Desi nu exista o latime standard pentru acestia, regula este ca tagliolini sa fie taiati cat mai subtire cu putiinta. Urmeaza fettuccine - late de 3-4 milimetri, tagliatelle - late de 8 milimetri si pappardele - late de 3-4 centimetri.  

Pin It

Granola bars - batoane cu seminte si fructe uscate [*vegan]

        Imi place sa imi incep diminetile cu cate o gustare sanatoasa si plina de vitamine, iar aceste batoane cu seminte si fructe uscate, denumite si granola bars sunt alegerea perfecta: sunt o sursa ideala de fibre si vitamine, ca sa nu mai spun ca au un gust delicios.  Reteta este extrem de simpla si deloc pretentioasa, astfel ca imi place sa fac la sfarsit de saptamana cate o tava de granola, sa tai bucatele potrivite pentru o gustare, sa le impachetez in hartie de copt si sa am pregatit cate un baton pentru fiecare zi a saptamanii. 

        Am facut cunostinta cu aceste batoane cu seminte si fructe uscate acum cateva luni, intr-o cafenea aglomerata din centrul Londrei: aveam nevoie de ceva dulce si parca clasicele muffins nu imi faceau cu ochiul. Atunci le-am vazut pe dragele de batoane, simple, patratoase, fara floricele din zahar, fara frostinguri colorate, parca erau pedepsite cumva acolo in vitrina, ca niste cenusarese. Cu toate astea, ingredientele faceau o combinatie perfecta: fructe uscate, fructe confiate si seminte de toate felurile. Cam scump, imi zic, uitandu-ma la eticheta cu pretul: 1,75 lire pentru un patratel, insa in gandul meu eram deja hotarata: am sa iau o "cenusareasa" din asta, sa vad eu cum e!  

        A fost tot ce mi-as fi putut dori de la o gustare servita intr-o cafenea: gust, vitamine si energie! Nu va mai spun ca s-a potrivit la fix cu clasicul meu cappuccino cu scortisoara. 

      Am cautat apoi retete si n-am fost deloc surprinsa cand am gasit zeci si zeci de variante, una mai delicioasa ca alta, insa evident ca nici una din retetele pe care le-am gasit nu s-a potrivit cu ceea ce aveam eu prin bucatarie. Asa ca am luat cate putin din fiecare, am improvizat putin in ceea ce priveste fructele folosite si am folosit ce am avut prin casa, iar ce a iesit am sa va povestesc in randurile de mai jos.

Pin It

        Pentru o tava de 20x20 cm am folosit urmatoarele

 ingrediente:

100 grame fulgi de ovaz/tarate (porridge)

50 grame germeni de grau (grain germs)

70 grame seminte amestecate (floarea soarelui, dovleac, susan etc)

50 grame samburi de nuca maruntiti

50 grame coji de citrice confiate

50 grame caise uscate

50 de grame prune uscate

doua linguri de zahar brun

patru linguri de miere

50 grame unt

cateva picaturi de ulei

un praf de sare

        Pentru inceput, am pus fulgii de ovaz, germenii de grau, samburii de nuca si semintele intr-o tava unsa cu ulei si tapetata cu harie de copt si le-am lasat in cuptor la 180 grade Celesius pentru aproximativ 15 minute, amestecand din cand in cand.

       Intre timp, am topit untul, impreuna cu zaharul, mierea si sarea, intr-o craticioara, la foc mic, amestecand cu o lingura de lemn pana cand zaharul s-a dizolvat complet.

        Cand fulgii de ovaz, germenii de grau si semintele s-au rumenit, le-am adaugat peste amestecul din unt, zahar si miere, am adaugat cojile de citrice si fructele uscate taiate in bucatele si am amestecat pana cand am obtinut o compozitie omogena. Am turnat compozitia inapoi in tava (am lasat hartia de copt in tava), am nivelat-o cu ajutorul unei spatule si am introdus tava in cuptor, la 180 de grade Celsius, pentru aproximativ 20 de minute. Am scos din cuptor, am lasat compozitia la racit si am taiat-o in patratele numai bune pentru pus la pachet. 

        Fulgii de porumb si germenii de grau ii puteti gasi la magazinele bio sau naturiste, iar in ceea ce priveste semintele si fructele uscate puteti folosi aveti la indemana prin bucatarie. Jucati-va si cu cantitatile, insa nu renuntati la fulgii de ovaz, dau o textura speciala batoanelor si au rolul de a lega intreaga compozitie.

        Va recomand din tot sufletul aceste batoane, sunt o sursa importanta de fibre si vitamine si sunt excelente pentru luat la pachet la scoala, la servici sau chiar si in calatorii.

Enjoy!